Jon Milos

IUBIREA

Să iubim florile pentru că sunt flori,
Nu pentru parfumul lor.
Să iubim arborii pentru că sunt arbori,
Nu pentru foşnetul lor.
Să iubim oamenii pentru că sunt oameni,
Nu pentru măreţia lor.
Aceasta este iubirea : o lumină aprinsă-n noi.


THE LOVE

Let's love the flowers because they are flowers,
Not for their scent.
Let's love the trees because they are trees,
Not for their rustling.
Let's love the people because are people,
Not for its grandeur.
This is love : a light inside us.

Guo Moruo

IZVORUL

Izvorul din zori,
Apa limpede-i vălurită.
Chipul omului în apă,
Peştii pe cer.

THE SPRING

The spring at dawn,
The clear water is waving.
Man's face in the water,
Fishes in the sky.

Algimantas Baltakis

FOCA ŞI DELFINUL

Poveste

Foca mamiferă
la multe a renunţat,
dorind să înoate în mare.
Dar oricum,şi-a păstrat 

nişte rudimente de picioare,
ca să se poată întoarce pe uscat.

Delfinul mamifer
a fost mai puţin prevăzător,
a renunţat la toate

şi a ajuns întru totul asemănător unui peşte.

Şi nu s-a mai întors pe uscat niciodată.

Bine îi merge focii ;
uscatul o salvează de mare,
iar marea, de uscat.

Bietului delfin,
lui nimic nu-i mai rămane,
decît să se bizuie pe el însuşi.
 

Şi totuşi,
n-o să invidiem foca,
acest precaut hibrid
al uscatului şi al mării.

Mai bine să-l invidiem pe delfinul
atît de hotărît
de a nu se mai întoarce pe uscat

şi care a devenit
cel mai raţional animal marin.

THE SEAL AND THE DOLPHIN

Story

The seal mammal

many things gave up

wanting to swim in the sea.

But anyway she kept

some rudiments of legs,

for being able to return to the land.

The dolphin mammal

was less cautious,

he gave up all the things

and fully became like a fish.

And never came back on land again.

The seal is well,

the land saves her from the sea

and the sea saves her from the land.

To poor dolphin nothing is left

but to rely on himself.

And yet,

we shall not envy the seal,

this cautious hybrid

of land and sea.

Better to envy the dolphin

so decided

not to go back to the land

and which became

the most reasonable marine animal.

Lasse Soderberg

POETUL SCRIE VÎNTULUI

Pentru cine scrie poetul ?
Pentru toţi cei ce suferă si rătăcesc,
Pentru toţi cei ce se năruie sub lovituri
Şi dispar. Pentru pietrele cenuşii,
Căci ele seamană cu oamenii.
Pentru toţi, pentru nimeni.


THE POET WRITES TO THE WIND

Who does the poet write for ?
For all those who suffer and wander,
For all those who crumble under the strokes
And disappears. For the gray stones,
Because they look like humans.
For everybody, for nobody.

Tatjana Rostovaite

ÎMPLINIRE

Înainte ca
firul ierbii să iasă,

înainte ca
fructele să ne unească mîinile,

înainte ca
să ne deprindem cu minunea,

înainte ca
să ma sperii de pustiurile tale,

înainte ca
să ne prăbuşim de atîta apropiere,

înainte ca
să-mi dărui ceea ce zămisleşte,

înainte de
a mă dezice de tine...

trebuie -
vai, cît e de greu ! -
să iertam.


FULLFILMENT

Before
the grass blade would rise,
before
the fruits would join our hands,
before
we should get used to the miracle,
before
I should get a scare at your deserts,
before
we should fall becouse of too much intimacy,
before
you would give me what gives birth,
before
I should deny you...

we must -
oh, how difficult it is ! -
to forgive.

Rabindranath Tagore

OCHII TĂI ÎNTREBĂTORI SUNT TRIŞTI

Ochii tăi întrebători sunt trişti. Ei caută să-mi pătrundă gîndurile, ca luna - marea.
Mi-am dezvăluit viaţa dinaintea ochilor tăi de la un capăt la celălalt, şi n-am ascuns, nici n-am păstrat nimic pentru mine. Iată de ce nu mă cunoşti.
Dacă ar fi numai o nestemată, aş putea-o sparge în sute de bucăţi şi ţi le-aş prinde salbă-n jurul gîtului.
De-ar fi numai o floare proaspătă, gingaşă şi parfumată, aş culege-o şi ţi-aş prinde-o în păr.
Dar e o inimă, mult-iubita mea! Unde-i sunt ţărmurile, unde - străfundul ?
Tu nu cunoşti hotarele acestei împărăţii, deşi îi eşti stăpînă.
De-ar fi o clipă de-ncîntare numai, ea s-ar desface într-un surîs şi l-ai putea zări şi desprinde într-o clipită.
Durere de-ar fi numai, s-ar prefira în lacrimi limpezi, şi toate tainele i s-ar dezvălui fără cuvînt.
Dar e iubire, mult-iubita mea !
Bucuria şi chinul ei sunt fără margini şi nesfîrşite darurile ei şi bogăţia.
Şi-atît de aproape ţi-e precum viaţa ta şi, totuşi, niciodată n-o poţi cunoaşte pe de-a-ntregul.



YOUR QUESTIONING EYES ARE SAD

Your questioning eyes are sad. They seek to penetrate my thoughts, like the moon - the sea.
I have revealed my life before your eyes from beginning to end, and I didn't hide, nor kept anything for me. That's why you don't know me.
If it would be only a gem, I could break it into hundreds of peaces and I could put them around your neck.
If it would be only a fresh flower, delicate and fragrant, I should pick it up and put it in your hair.
But it's a heart, my beloved ! Where are its shores, where its depths ?
You don't know the boundaries of this kingdom, although you are its mistress.
If it would be only a charming moment, it would open in a smile and you could see it and draw in a moment.
If it would be only pain, it would slip into clear tears and all its secrets would reveal without a word.
But it's love, my beloved !
Its joy and torment are borderless and endless are its gifts and reachness.
And so close is to you, as your own life, but, yet, you  can never entirely know it.

Aleksander Nawrocki

FĂRĂ GHIZI

Poeţii se nasc în poarta iadului
singuri îşi găsesc drumul spre soare
singuri se apără cu multe cuvinte
împletind etica din magma imaginaţiei.

Iubesc deopotrivă ce-i putred, ce-i frumos.
Deasupra lor - cerul, sămînţă a-njosirii,
ascultă o muzică aproape perfectă
în care se sting şi inimi şi flori.


WITHOUT GUIDES

The poets are born at the gate of hell,
by themselves they find their way to the sun,
by themselves they defend with many words
weaving the ethics from the magma of their imagination.

They love both what's rotten, what's beautiful.
Above them - the sky, seed of humiliation,
they listen to an almost perfect music
in which both hearts and flowers extinguish.